IKEA, varianta romaneasca

Stim cu totii ce este IKEA, si ne place magazinul asta. Nu doar ca este un concept, este o adevarata stare de spirit. Mobila cu gust, moderna, practica, frumoasa, numeroase variante si posibilitati, iti stimuleaza imaginatia si iti ofera placerea de a monta singur ceea ce ti-ai ales in magazin. Ce mai, o oferta foarte moderna, facuta cu bun gust si cu multa inteligenta.

Bun. Asta pana cand implementezi conceptul IKEA cu ajutorul romanilor. Aici apar problemele...

Problema 1: Magazinul IKEA din Baneasa este un loc de pelerinaj al romanilor. Multi. E drept, magazinul te atrage chiar daca nu doresti sa cumperi neaparat ceva, dar noi, romanii l-am perceput repede ca pe un loc de plimbareala si de petrece ceva timp cascand gura la exponatele magazinului. Asa ca, mai ales in weekend, lume multa in IKEA, copii galagiosi si multi, fel de fel de oameni, aglomeratie, agitatie, clasic romanesc.

Problema 2: Pentru mine ca marketer, imi place strategia de comunicare IKEA. E lucrata de ani buni, e corecta, e clara, simpla dar eficienta as zice, e la un nivel ridicat, asemeni produselor pe care ei le vand in toata lumea. Clasicele cataloage pe care IKEA le editeaza in fiecare an sunt in continuare o arma de valoare in aceasta strategie. Gasesti imagini cu modele de mobila, schite, sugestii, preturi...doar ca lipsesc anumite informatii (aparent nu cele mai importante) pe care le descoperi singur cand ajungi in magazin (de fapt, ceea ce este si obiectul principal al respectivului catalog, atragerea in magazin).
Ex: alegi un sifonier care iti place din catalog, iti notezi codul si pretul, iti faci niste calcule si pleci la cumparaturi. Dar la locul faptei realizezi ca la pretul dupa care tu te-ai orientat acasa, mai adaugi si rafturi, balamale, etc. , despre care nu se aminteste deloc in acel catalog ca NU fac parte din pretul sifonierului la care tu te astepti sa fie complet. OK, sa zicem ca nu e ceva standard, ca poti sa iti alegi cate rafturi vrei, sa il configurezi cum vrei tu, dar DE CE nu scrie asta deloc in catalog? Hmm...

Problema 3: stim ca in magazinul IKEA circuitul clientului este clar, si trebuie sa treci prin toate 'capitolele' ca sa ajungi in zona de autoservire. Doar ca daca te opresti la Livinguri de exemplu, si faci o proforma la un birou de Relatii Clienti (si asta inseamna teoretic ca ai produsul rezervat pana la sfarsitul zilei) ai supriza sa constati ca cineva ti-a luat produsul (sau piesa de mobilier) din zona de autoservire inaintea ta...si daca nu sunt mai multe pe stoc, UPS!

Problema 4: personalul...romanesc. Fara chef, fara atitudinea specifica IKEA, iti ofera doar informatiile minime pe care aproape le extragi cu forcepsul. Se misca cu destula greutate, pare coplesit de intrebarile multe si rapide ale clientilor, pare nesigur si cauta mereu scapare la un coleg de la un alt departament. Iti cam strica pofta de cumparaturi, sincer.

Se zice ca la pomul laudat nu te duci cu sacul. Uite asa si noi la IKEA din Romania. Si e cam pacat pentru ca e un concept bun, verificat si atragator. Dar pana la urma oamenii fac diferenta. Iar cand acestia sunt romani, apar problemelele...